Bursa locurilor de muncă va fi organizată în primăvara anului viitor, potrivit directorului Agenţiei Judeţene pentru Ocuparea Forţei de Muncă (AJOFM) Cluj, Daniel Don. ”Ne-am gândit că o bursă a locurilor de muncă dedicată ar fi utilă, având în vedere numărul mare de locuri de muncă de la parcul logistic, peste 500″, a declarat acesta pentru ziuadecj.ro. El a adăugat însă că nici data, nici locaţia şi nici posturile care ar urma să fie ocupate nu au fost încă stabilite şi că vor fi clarificate până în primăvara anului viitor.
Investiţia în parcul logistic, în prima etapă a lucrărilor, presupune ridicarea a cinci hale de depozitare, cu o suprafaţă de 50.000 metri pătraţi. În ce priveşte a doua fază a lucrărilor la parcul logistic, acestea presupun construcţia altor şapte hale.
Centrul logistic va fi construit pe 38,5 ha de teren şi va avea o suprafaţă desfăşurată de 128.500 mp, spaţii verzi de 85.700 mp, căi de acces auto şi pietonale pe 125.800 mp, 23.000 mp de parcări şi bazine de apă pe 20.000 mp. Kaufland mai are un centru logistic, la Ploieşti, pe 75.000 mp. Reţeaua de supermarket-uri are în Cluj trei magazine, între care două în Cluj-Napoca (foto) şi unul în Turda.
Câteva dintre companiile cu activitate la Cluj se pregătesc de extindere în 2011. Printre acestea se numără ocupanţi ai parcurilor industriale din Cluj-Napoca, precum Emerson sau EnergoBit. Activităţile din domeniul energiei sunt dintre cele care determină realizarea de noi facilităţi de producţie sau asamblare.
Beyfin România se pregăteşte pentru anul viitor să atace piaţa energiei regenerabile prin realizarea unei baze destinate panourilor fotovoltaice. Aceasta ar urma să fie realizată pe un teren de 13.600 mp din zona Someşeni – Apahida. În prima fază a proiectului, aici vor veni panouri aduse din Italia sub formă de componente ce vor fi asamblate în baza de la Cluj şi apoi montate la locuinţele clienţilor. Investiţia e estimată la trei milioane de euro. “Proiectul se află acum în analize în Italia. Aşteptăm să ni se aprobe suma şi să începem lucrul în 2011. Ideea este să primim bugetul, iar în funcţie de aceasta demarăm construcţia. Vor fi angajaţi relativ puţini, fiindcă se va lucra cu tehnologii înalte, vom avea probabil în jur de 20 de oameni”, a menţionat directorul societăţii Beyfin România, Augustin Abrudan.
EnergoBit a demarat deja lucrările pentru noua hală de producţie de echipamente electrice din parcul industrial Tetarom I, care se va ridica în vecinătatea sediului actual al companiei. Fondurile necesare sunt de trei milioane de euro. Societatea clujeană a preluat în acest scop o parcelă de 1,5 hectare, lăsată liberă de către compania Copa Electronic, şi a adaptat proiectul fostului ocupant la necesităţile proprii. În noua unitate din Tetarom I, EnergoBit va demara producţia de transformatoare de medie tensiune. Fabrica va avea 60 de angajaţi. Planurile stabilite de conducerea companiei sunt de a finaliza construcţia clădirii în acest an şi echiparea ei în 2011. Agressione Expres, societate activă în domeniul distribuţiei de hârtie şi cartoane, a concesionat o suprafaţă de 10.000 mp de teren în Tetarom I, unde a demarat execuţia pentru spaţii de birouri pentru sediul central şi o hală.
Oficialii Emerson vor să extindă facilităţile de producţie din Tetarom II pentru anul viitor. În perioada următoare, compania va demara lucrările pentru un nou imobil de birouri, aflat în curs de avizare. Noua clădire va fi realizată pe structura parter şi patru etaje şi va găzdui 600-800 de angajaţi. Imobilul, gândit în special pentru activităţi financiare şi de inginerie, ar urma să fie finalizat într-un an. “Studiem şi posibilitatea să extindem hala 3. S-ar putea să avem nevoie de spaţii pentru diviziile pe care le avem deja la Cluj, care ar putea să îşi extindă activităţile”, a precizat Călin Banciu, director al Emerson România. Cea mai nouă dintre hale, a treia din parcul industrial din Bulevardul Muncii, a fost ocupată de două divizii, dintre care una este Control Techniques, specializată în echipamente pentru energia solară şi panouri fotovoltaice. Astfel, segmentul de energie verde (generatoare pentru energia eoliană şi partea de electronică pentru energia solară) este unul care s-a extins în parcul de la Cluj, spun reprezentanţii Emerson. 7
Elicoptere utilate la Cluj
În comuna Mihai Viteazul, o companie a demarat achiziţia de terenuri pentru a ridica o fabrică de echipamente pentru utilarea maşinilor şi elicopterelor Serviciului Mobil de Urgenţă, cu perspectiva de realizare a 300 de locuri de muncă. Acest proiect este deocamdată întârziat din cauză că proprietăţile deţinute sunt într-o zonă în care Batalionul 814 tancuri “Mihai Vodă” are o unitate şi în zonă sunt instalate antene şi radare antiaeriene. “Au cumpărat terenuri fără să se asigure că Ministerul Apărării Naţionale va fi de acord şi au primit aviz negativ, fiindcă acolo există restricţii din cauza radarelor instalate. Acum trebuie să schimbe amplasamentul”, a explicat primarul Ioan Zeng.
Expozanţii şi vizitatorii din complexul german de târguri de la Hanovra rezolvă afaceri şi fac negocieri comerciale pe un spaţiu de 1 milion mp, în hale expoziţionale din metal şi sticlă, clădiri-cuburi aşezate în unghiuri nefireşti, imobile cu vederi panoramice sau pe care se caţără vegetaţie întreţinută în stil nemţesc.
Complexul de târguri din nordul Germaniei este aşezat pe principiile unui mic orăşel: cu imobile pentru activităţi, facilităţi de expoziţii, dar şi de relaxare, cu străzi, alei şi indicatoare, restaurante, magazine de suveniruri şi chioşcuri fast-food. Mai mult decât în alte spaţii expoziţionale, hărţile cu hale marcate în culori sunt necesare pentru orientare. Dacă treci de zona de expoziţii, dai de clădirea administrativă, un imobil-turn, în vecinătatea căruia şantierul este deschis: nemţii lucrează la extinderea clădirilor şi spaţiilor de birouri. “Aici se termină zona expoziţională”, avertizează paznicul care este responsabil şi cu gestionarea traficului în sectorul non-expo.
Centrul expoziţional de la Hanovra, cel mai mare complex de târguri din Europa, are 496.000 mp de spaţii acoperite, 58.000 mp de spaţii în aer liber, 27 de hale şi pavilioane. Acesta dispune inclusiv de un centru de conferinţe cu 35 de camere, spaţii libere între hale, zone de relaxare şi parcuri. Facilităţile de expoziţii de la Deutsche Messe Hanovra, cu cele 27 de hale, acoperă 1 milion mp, iar spaţiile de parcare pot asigura locuri pentru 39.000 de maşini. Taxa de parcare în timpul expoziţiilor este de 8 euro/zi.
Vizitatorii pot ajunge aici cu maşinile pe autostrăzi de şase benzi, complexul fiind accesibil şi pe calea ferată (târgul are propria staţie) sau printr-o linie de tramvai care asigură conexiuni rapide cu Aeroportul Hanovra, Gara Centrală şi centrul expoziţional. Trei restaurante cu peste 1.000 de locuri sunt disponibile pentru pauzele de masă ale expozanţilor şi vizitatorilor. “E un orăşel, de fapt, cu organizare germană, care are toate facilităţile necesare unei companii. Ca vizitator poţi să te descurci relativ uşor, după hărţi, indicatoare şi puncte de informare electronice. Chiar dacă îngheţata costă 1,5 euro, merită să vii”, concluzionează un vizitator român după un tur al centrului.
Complexul din Hanovra este locul de desfăşurare al unor evenimente globale cum este Târgul CeBit, unul dintre cele mai mari evenimente specializate în tehnologii digitale, Hannover Messe (tehnologii), EuroTier şi Agritechnica (agricultură) sau Contractworld (arhitectură şi design interior). Organizarea celor mai importante din târgurile desfăşurate aici începe cu luni înainte de data de start a expoziţiilor. “Pentru unele dintre evenimentele noastre durează peste un an doar planificarea şi organizarea. Un târg de dimensiunea CeBIT sau Hannover Messe necesită abilităţi avansate de management de proiect şi afaceri”, susţin oficialii Deutsche Messe.
Venituri anuale de 222 de milioane de euro
Landul Saxonia Inferioară şi oraşul Hanovra deţin câte 49,8% din capitalul Deutsche Messe, organizatorul de târguri care administrează şi centrul expoziţional din oraşul german. Compania a fost înfiinţată în 1947, cu scopul de a contribui la redresarea economică a ţării prin creşterea activităţilor de export. Compania atinge venituri medii de 222 de milioane de euro anual, are peste 850 de angajaţi şi activităţi internaţionale.
Compania cu capital american Emerson a primit ieri avizul Comisiei Tehnice de Amenajare a Teritoriului şi Urbanism pentru realizarea unui imobil de birouri pentru 800 de angajaţi în parcul industrial Tetarom II.
Noul imobil al Emerson, care ocupă parcul din Bulevardul Muncii, va avea patru etaje şi unul tehnic, retras, precum şi spaţii disponibile pentru 800 de noi angajaţi. La parter vor fi amenajate spaţii de servit masa, iar la etaj, birouri şi săli de conferinţe.
“Suntem de acord cu investiţia”, a spus primarul Sorin Apostu, înainte ca proiectanţii să fi apucat să detalieze proiectul.
Imobilul, gândit în special pentru activităţi financiare şi de inginerie, ar urma să fie finalizat într-un an, potrivit conducerii Emerson. Reprezentanţii companiei declarau acum o lună că vor să demareze lucrările chiar din această toamnă.
“Din calculele noastre, până în septembrie 2011 noua clădire ar trebui să fie gata. Altfel, riscăm să nu mai avem capacitate pentru noii angajaţi. După cum am anunţat încă de la venirea Emerson la Cluj, parcul de aici va ajunge la 2-3.000 de oameni. După calculele noastre şi după ritmul actual de angajări – care anul acesta a fost, în medie, de 30 de noi angajaţi pe lună – o să epuizăm spaţiile disponibile prin august-septembrie anul viitor”, a detaliat Călin Banciu, director general al Emerson România. Compania are trei hale funcţionale în campusul din Bulevardul Muncii.
Jucătorii importanţi din sectorul construcţiilor vor avea de lucru în 2011, dar se aşteaptă la profituri tot mai reduse, potrivit estimărilor care se conturează în acest final de an.
Blocul de 120 de apartamente de pe Calea Dorobanţilor este cea mai importantă lucrare a Transilvania Construcţii. Proiectul se află în derulare şi va continua anul viitor. Compania va lucra în 2011 la o altă investiţie proprie, extinderea parcului logistic din Someşeni cu noi hale, a contractat lucrări pentru un hotel în Buzău şi va continua lucrările la viitorul stadion municipal. “Sunt rezervat în estimările pentru anul viitor, mi se pare că e tot mai rău. Nici autorităţile nu prea mai au bani, iar investitorilor privaţi care mai dispun de fonduri le e frică să înceapă ceva. Pentru 2011 suntem acoperiţi, în sensul că vom avea activitate, dar nu ne mai gândim la profit – trebuie să ne concentrăm pe continuitatea activităţii”, a punctat Mircea Timofte, preşedintele Transilvania Construcţii.
Modern Bau va lucra pentru proiecte ale Universităţii de Medicină şi Farmacie şi ar putea relua şi finaliza anul viitor execuţia clădirii CBC Development Design din parcul industrial Tetarom I. “Deocamdată, continuăm ce avem şi participăm la licitaţii pentru proiecte noi. Marile proiecte sunt în aşteptare. Anul viitor va fi la fel de slab, nu se întrevăd motive să estimăm o relansare”, consideră administratorul Ionel Bidian. El prevede pentru 2010 o cifră de afaceri în scădere cu 5% faţă de anul anterior. “Ideea este să rămânem pe linia de plutire şi să ne menţinem oamenii. Nu vom fi pe pierdere, dar profitul este unul simbolic”, a menţionat Bidian.
TCI Contractor General a contractat pentru anul viitor jumătate din valoarea volumului de lucrări din 2010. “Asta înseamnă că avem asigurată activitatea până la jumătatea anului”, a precizat directorul Dorin Oltean. În portofoliul pentru 2011 intră lucrări la Primăria Floreşti, reabilitarea termică a patru blocuri şi execuţia a cinci imobile sociale în Bistriţa, reabilitare termică de blocuri în Cluj-Napoca, o hală de producţie la Iclod şi extinderea clinicii Medicală III. “Anul acesta a fost pentru noi mai bun ca 2009, de la jumătatea anului încoace am înregistrat o activitate mai bună. Cifra de afaceri va fi mai mare cu 10%. Dacă s-ar da şi bani, ar fi bine. Multe lucrări sunt din fonduri publice, iar banii se încasează greu. Noi lucrăm pe credite şi nu câştigăm mare lucru. Muncim ca să muncim. În condiţiile în care sute de societăţi de construcţii au căzut, sunt mulţumit că ne menţinem”, a subliniat Oltean.
ACI Cluj continuă lucrările la Cluj Arena, cu termen de finalizare 2011. Compania derulează lucrări pentru fabrica La Lorraine Bakery din parcul Reif Câmpia Turzii şi pentru două magazine Lidl în Turda şi Zalău. Mai are în lista de lucrări pentru 2011 un hotel în zona Aeroportului Cluj-Napoca, un hipermarket şi un cămin pentru Universitatea “Babeş-Bolyai”. “2011 va fi greu, cu eforturi mult mai mari şi profit mai mic. În 2010 scăderea nu a fost atât de mare, dar de anul viitor se intră pe contractele noi, la preţuri mici. Sunt optimist. Cantitatea de lucrări este mai mare, iar activitate avem, am făcut angajări şi plănuim investiţii”, a menţionat directorul Dorin Aşchilean.
Directorul Emerson România, Călin Banciu, afirmă că producătorul de echipamente este “mulţumit de calitatea forţei de muncă de aici”. “Avem o relaţie de colaborare cu autorităţile locale, începând cu 2006, anul în care ne-am stabilit la Cluj-Napoca, şi până în prezent”, a menţionat acesta.
Banciu a confirmat că a transferat 12 posturi de back-office din Cluj-Napoca în Ungaria, pentru a deservi mai bine operaţiunile Fisher Valves din această ţară, dar că nici un alt post sau altă activitate din Cluj-Napoca nu este afectată de această acţiune. Emerson deţine un campus pe întreaga suprafaţă a parcului industrial Tetarom II din Cluj-Napoca şi a construit până acum două hale de producţie. Valoarea investiţiilor realizate depăşeşte 20 de milioane de euro, suma totală urmând să se cifreze în jurul a 150 de milioane de euro, în funcţie de diviziile ce se vor instala în parcul de pe Bulevardul Muncii. Până la sfârşitul anului, Emerson va avea la Cluj în jur de 350 de angajaţi, au declarat reprezentanţii companiei.
„Este o piaţă din banii clujenilor pentru clujeni şi ne bucurăm că am putut să oferim condiţii decente pentru comercianţi, având în vedere că aici era mizerie şi se vindea în condiţii improprii”, a declarat Apostu, la inaugurarea noii hale.
De precizat că, astăzi, mai mulţi comercianţi l-au abordat pe primar şi i-au semnalat că nu au unde să-şi descarce marfa. Mai mult, cetăţenii din zonă au reclamat că prin darea în folosinţă a noii hale primăria a permis parcarea dubelor de aprovizionare pe un spaţiu verde din cartier.
Clujenii pot găsi în noua hală agroindustrală legume şi fructe, dar şi un stand cu lactate.
Agressione Expres, societate activă în domeniul distribuţiei de hârtie şi cartoane, a concesionat o suprafaţă de 10.000 mp de teren în Parcul Industrial Tetarom I. Comisia Tehnică de Amenajare a Teritoriului şi Urbanism (CTATU) a acordat ieri avizul pentru Planul Urbanistic de Detaliu (PUD) realizat pentru hala şi birourile societăţii.
“Sediul central al companiei va fi aici”, a precizat Claudiu Botea, arhitectul care a susţinut proiectul. Spaţiile de birouri vor ocupa în Tetarom 1.000 de mp, într-un imobil cu două niveluri (parter şi etaj), iar hala va acoperi 3.000 de mp. Fiecare funcţiune va avea acces propriu, de jur împrejur a fost prevăzută realizarea unei “perdele verzi” de pomi şi se vor asigura 41 de locuri de parcare. Înainte de acordarea avizului, arhitectul Şerban Ţigănaş a solicitat să se prezinte şi Planul Urbanistic Zonal (PUZ) în vigoare pentru Tetarom, spre a analiza încadrarea parcelei studiate în zonă având în vedere că pe planşele prezentate apărea reprezentarea disponibilă pe site-ul Tetarom.
“Fără PUZ în vigoare nu putem judeca proiectul. Acolo s-a încercat în două-trei rânduri extinderea parcului, au existat proiecte cu care noi nu am fost de acord din cauza felului în care afectau Muzeul Etnografic sau din cauza reglementărilor în vigoare. Din câte am constatat, s-au trasat şi parcele în afara Planului Urbanistic, ce determină regimul de parc industrial”, a menţionat Ţigănaş. Reprezentanţii Direcţiei de Urbanism au pus însă la dispoziţia Comisiei Planul Urbanistic Zonal al Tetarom, iar membrii CTATU au constatat că parcela Agressione se încadrează în PUZ, aşa că au dat avizul favorabil necesar. Potrivit planşei reprezentând parcul industrial, la vest de zona studiată pentru proiectul Agressione există şi alte parcele delimitate, inclusiv cea concesionată de societatea Hoia Sport Parc (HSP).
Astfel, parcul industrial Tetarom I se va extinde cu o suprafaţă vecină cu actualele hale, unde se vor amenaja o zonă de agrement şi terenuri de sport. PUZ întocmit în acest scop a fost avizat în luna mai de către CTATU. De la precedenta prezenţă a unei variante de proiect în şedinţa comisiei, Tetarom a identificat un concesionar interesat să dezvolte o zonă de agrement, HSP. Acesta ar urma să amenajeze spaţiul din zona Tetarom I – Muzeul Etnografic. Membrii CTATU au fost de acord cu propunerea cu menţiunea că autorizaţia de construire se va elibera doar după ce beneficiarul va începe programul de împădurire pentru a stopa eroziunile din zonă. CTATU s-a opus proiectului în forma anterioară, în februarie, pentru că afecta un teren care figurează în Planul Urbanistic General (PUG) drept zonă verde. PUZ viza încă o suprafaţă de cinci hectare administrate de Tetarom. Parcul industrial are 32 de ha, cu 27 de parcele, în suprafaţă utilă de 190.000 mp.
Proiect adaptat de EnergoBit
EnergoBit a demarat deja lucrările pentru noua hală de producţie de echipamente electrice din Tetarom I, care se va ridica în vecinătatea sediului actual al companiei. Investiţia a fost estimată la trei milioane de euro. EnergoBit a preluat pentru acest scop o parcelă de 1,5 ha, lăsată liberă de către Copa Electronic, şi a adaptat proiectul fostului ocupant la necesităţile proprii. “Săpăm. Suntem la stadiul de fundaţii şi vrem ca în acest an să finalizăm clădirea, iar în 2011 ne vom ocupa de dotare”, a menţionat Ştefan Gadola, vicepreşedinte al EnergoBit.
Pompierii se deplasează la faţa locului cu trei autospeciale de stingere a incendiului, după ce au fost sesizaţi cu privire la eveniment. Hala se află pe strada Căpitan Grigore Ignat fără număr.
O porţiune din acoperişul de plastic al unei hale a luat foc din cauza unor scântei venite de la o magazie din apropiere, unde muncitorii lucrau cu un flex. DIn cauza temperaturii de afară, scânteile ajunse pe acoperiş au determinat aprinderea acestuia, pe o porţiune de 30 de metri pătraţi.
Focul a fost stins în mare parte de către angajaţii depozitului, cu extinctoarele cu pulbere din dotare, înainte de intervenţia pompierilor.
Pentru că Primăria şi Consiliul Judeţean au pierdut şansa de a câştiga o finanţare Phare pentru un incubator de afaceri, Tetarom îşi vrea terenul înapoi.
Societatea Tetarom, al cărei acţionar majoritar este deţinut de Consiliul Judeţean, solicită spre administrare o suprafaţă de 5.757 de metri pătraţi, situată chiar lângă perimetrul parcului industrial de pe Tăietura Turcului. Terenul se afla, iniţial, tot în administrarea Tetarom, până în 2005, când Consiliul Judeţean a decis să-l preia pentru a se asocia cu Primăria în vederea realizării unui incubator de afaceri. Era vorba despre o finanţare europeană care nu a mai fost însă accesată niciodată. Acum, Tetarom îşi vrea terenul înapoi.
Chiar dacă investitorii nu se prea înghesuie în parcurile industriale administrate de Tetarom, societatea nu se îndură să irosească vreun teren. La şedinţa Consiliului Judeţean de săptămâna viitoare, intenţionează să ceară să-i fie redată în administrare o suprafaţă de 5.757 de metri pătraţi.
în urmă cu câţiva ani, acest teren aparţinea tot Tetaromului, reprezentând una dintre parcelele parcului industrial de pe Tăietura Turcului. Numai că în 2005, Consiliul Judeţean a decis să intre într-o asociere cu administraţia judeţeană Maramureş, precum şi cu Primăria Cluj-Napoca, pentru realizarea unui incubator de afaceri, având ca aport cei 5.757 de metri pătraţi, pe care, practic, urma să fie dezvoltată investiţia. Proiectul a fost cunoscut sub denumirea “eRBN-Reţea Regională pentru Incubare şi Promovare a Afacerilor de tip IMM din Regiunea Nord-Vest”, iar finanţarea urma să fie atrasă prin intermediul programului PHARE 2004 – 2006 Coeziune Economică şi Socială, Dezvoltarea Infrastructurii Regionale, pentru componenta Infrastructura de afaceri. “Nu am mai reuşit să punem proiectul în practică pentru că, din păcate, nu am câştiat această finanţare”, a explicat viceprimarul municipiului, Laszlo Attila. Conducerea Tetarom a aşteptat câţiva ani pentru a-şi formula solicitarea de a reprimi acestă suprafaţă în administrare.
“Nu ştiu care au fost motivele pentru care nu s-a mai realizat proiectul, însă dacă tot nu s-a mai realizat nimic, atunci cred că este firesc să îl preluăm din nou în administrare”, a spus directorul Tetarom, Viorel Găvrea. El a apreciat că e bine să ai întotdeauna teren la dispoziţie, chiar dacă, în aceste momente de criză, nu se prea înghesuie societăţi mari precum Nokia, care a ocupat în urmă cu doi ani Tetarom III sau Emerson, care acum trei ani ocupa Tetarom II. “închiriem şi pentru firme mai mici, atâta timp cât îndeplinesc condiţiile pe care le impunem prin licitaţie. în acest an am reuşit să oferim spaţii pentru trei – patru astfel de societăţi”, a susţinut Găvrea.
El a explicat că atât parcul industrial Tetarom I, cât şi parcul Tetarom III, din localitatea Jucu, pot oferi spaţii de activitate industrială, birouri sau chiar terenuri pentru amenajarea unor hale. “Chiar săptămâna viitoare vom avea o nouă licitaţie pentru închirierea unor birouri în Tetarom I. Adică, vom prelua şi terenul de peste 5.757 de metri pătraţi, atunci şi acesta va fi alipit hectarului pe care îl avem înspre Baciu şi pentru care în prezent se lucrează la un PUZ, în ipoteza unor eventuale cereri de investiţii”, a apreciat Găvrea.
